Despre Adolescenti

„Nimeni nu ma intelege!”

de Simona Tofan

shutterstock_210886180De cate ori nu am spus-o, fiecare dintre noi?! De cate ori nu am simtit ca nu suntem ascultati, intelesi?! De foarte multe ori, s-o recunoastem. Chiar si ca parinti ni s-a intamplat, doar ca adultii sunt obisnuiti sau se simt obligati sa gaseasca repede iesirea dintr-un asemenea impas.

Situatia este insa ceva mai dificila pentru adolescentul care de obicei se blocheaza intr-o stare puternica de frustare si de teama. Un amestec de furie ca parintii nu il asculta si nu il inteleg, si de teama ca este singur cu aceasta stare si ca nu il ajuta nimeni. Povestea este vesnic aceeasi: adolescentii se plang ca parintii nu ii cunosc, ca nu inteleg ce se petrece cu ei, iar parintii spun ca nu isi mai inteleg deloc copiii, ca ceva ciudat se intampla cu ei. Vesnicul conflict intre generatii. Doar ca acum se poate pune capat acestui conflict, incepand cu schimbarea metodei de educare. Si cu mai multa intelegere a ceea ce aduce adolescenta ca provocare ambelor „tabere”.

Ca parintii sa ii inteleaga mai bine pe adolescenti, ar fi bine sa tina cont de urmatoarele sugestii:

-          sa isi depaseasca iritarea provenita din diferentele de generatie, educatie si experienta de viata;

-          sa uite pentru cateva minute ceea ce „stiu” ei (din educatia primita acum 20-35 de ani) ce „trebuie” sa faca un adolescent;

-          sa renunte la imaginea copilului ideal: cuminte, fara probleme, ascultator, linistit, tot timpul bine-dispus si comunicativ. Imagine paguboasa si aducatoare de suferinte ambelor parti, pentru bunul motiv ca acel copil nu exista.

-          sa aiba mai multa curiozitate de a afla ce spune copilul lor. Curiozitate care se cere dublata de empatie si de rabdare. Acest lucru inseamna sa asculte activ ce spune adolescentul, fara sa subinteleaga altceva, fara sa intervina pana nu termina de povestit;

-          sa nu inceapa sa il critice sau sa ii dea solutii „adulte” la problema respectiva;

-          sa il intrebe pe adolescent ce simte si ce crede despre ceea ce s-a intamplat sau ce poate sa faca ca sa iasa din acea situatie;

-          sa ii reaminteasca ca ei, parintii, ii sunt alaturi, indiferent ce probleme are, si ca il iubesc tot timpul.

Schimbarea modului de interactiune dintre parinte-copil nu este imposibila. Totusi, daca parintii nu reusesc sa isi dea seama cum sa-si asculte activ si empatic copilul-adolescent sau cum sa reactioneze fata de el, cred ca le-ar fi de ajutor sa-si aduca aminte de modul in care stiu si vor si chiar pot sa asculte confesiunile sau problemele prietenilor sau colegilor de serviciu.

Cand parintii vor reusi sa isi asculte cu adevarat adolescentii, nici acestia nu se vor mai plange ca „nimeni nu ii intelege”. Daca ei nu vor fi intelesi in copilarie si adolescenta, vor ramane cu aceasta teama toata viata lor de adult. Vor crede ca niciun alt om din viata lor nu ii intelege. Si asta pentru ca primii si cei mai dragi oameni din viata lor nu au stiut cum sa-i asculte.

 

 

Licentiata in Jurnalism si in Psihologie, cu un master in psihologie analitica in cadrul ARPA - Institutul Jung, Simona Tofan, consilier psiholog, s-a alaturat echipei programului "Intre noi, parintii" cu dorinta de a le fi alaturi celorlalti parinti, atat prin cunostintele pe care le-a acumultat in formarea si activitatea de psiholog, cat si prin experienta de parinte al unei adolescente de 17 ani.